duminică, 31 decembrie 2017

2017 pe scurt

Ianuarie a trecut in mare urmand aceeasi combinatie de activitati: Zwift, mers la sala, iesit in Postavaru la schi sau alergare nocturna, iar in weekend, iesiri prin jurul casei. Tura din Rodnei, Calimani si Suhard, cu Irina si Marius, a iesit insa din tipare. O tura de iarna, pe schiuri, cu dormit la refugii, cu frig si soare, cu zapada majoritar buna (si multa) si mai ales, cu oameni faini alauri. In fond asta este tot ce conteaza.
Calimani, 12 Apostoli, cu vedere spre Rodnei
Februarie
Activitatile din weekend incep sa se inmulteasca si sa se diversifice.  Inceputul si finalul de luna sunt marcate de o tura de alergare, prima data in Bucegi, cu Viorela, Raluca si Ioana, iar apoi o tura solitara, o traversare in alergare de la Dambul Morii la Azuga. Tura asta mi-a cazut foarte bine si am simtit excelent ziua lunga si placuta in care nu m-am insotit decat cu gandurile mele, picioarele cunoscand deja bine potecile.
Martie
Iarna da deja semne clare de slabiciune si fiecare weekend e marcat de o tura cu bicicleta, ture de o zi, din ce in ce mai lungi si mai frumoase, dupa masura primaverii ce isi intra din ce in ce mai bine in drepturi. La capitolul cursiera anul a debutat in forta, cu un PR pe urcarea in Poiana, o tura cu multa diferenta de nivel alaturi de Horatiu si Radu la Comarnic, apoi un alt weekend pe cursiera la Valeni si in final un drum pe cursiera spre Slatina unde am spart bariera celor 200 de kilometri. Zwiftul de peste iarna se vede, entuziasmul la fel, se anunta un an bun. Insa pe langa weekenduri, timid, incep sa apara si activitatile din timpul saptamanii, semn ca se lungeste ziua si deja freamat de nerabdare la gandul serilor petrecute afara, in culorile, mirosurile si zgomoturile naturii.

Aprilie 
Sub impulsul lunii martie in care m-am simtit excelent pe cursiera, m-am inscris la RGT Seciu. Am schimbat si Vittoria pe un Felt Women luat de la Doru, o cursiera foarte faina, pe care ma simt excelent si imi face o placere nesfarsita sa ma dau. RGT-ul a fost prima tura pe Felt (am facut bike fitting acasa, in seara de dinainte, pe trainer, cu Radu), dar au urmat apoi si alte iesiri, cea mai interesanta  fiind un drum Brasov-Chisinau si retur pana in Gheorgheni, self-supported, cu toate bagajele pe cursiera, cu peisaje variate (de la dealurile din zona Oituz, Lepsa, trecand prin campia de dinainte de granita, prin peisajul unduit de dupa Prut si incheind cu Cheile Bicazului, ca sa trecem muntii spre Gheorgheni).
Mai
Cursiera cade pe planul doi, caci incepe sezonul de MTB. Si luna mai a marcat probabil una din cele mai frumoase ture de MTB ale anului: 4 zile de hoinarit prin Apuseni alaturi de alti 3 prieteni (Vali, Cristi si Octavian).  O tura de pus in rama, experienta cerandu-se a fi repetata an de an, in locuri noi. In plus incep si micile aventuri din timpul saptamanii.

Iunie
Luna cu cea mai lunga zi a anului aduce cu sine neumarate seri petrecute facand miscare afara: mtb, cursiera, trekking.  Singura, alaturi de Radu, de Andrei, Claudia si Miruna ori de Pinguini, zilele imi sunt pline de farmec. Una din cele mai frumoase ture de weekend ramane totusi o incursiune in Fagaras, pe MTB, explorand salbatica Vale a Zarnei.

Iulie
Este deja mijlocul verii, insa vara la Brasov se simte pentru noi ca un concediu continuu. Aproape ca ne dorim o zi,doua de ploaie, ca sa mai facem si noi ceva de mancare, sa mai spalam haine ori sa facem curatenie. In rest hoinarim pe picioare ori pe doua roti prin imprejurimile montane ale Brasovului. Una din cele mai faine iesiri de weekend ramane totusi o recunoastere pe traseul de la Geiger.

August
Augustul s-a scurs intre saptamani la Bucuresti si sapamani la Brasov. Intr-un moment de acalmie a intrat insa o frumoasa epica in Captanii, ultima pe 2017, alaturi de Dani, Cindy si Nico.

 Septembrie
Sufletul tulburat isi gaseste intr-un final odihna la inceput de septembrie si intoarcerea acasa si in  munti e un balsam ce grabeste vindecarea. Sunt cateva ture faine, ultima tura de vara alturi de Muha si Vali cu MTB-urile in Saua Strunga si primele ture tomnatice, explorand locuri noi din Retezat, Oslea si Vulcan, intr-o combinatie interesanta de MTB si trekking.

 Octombrie
In octombrie apuc inca sa fur cateva ture de seara, in inima rosie-galbena a padurii. Sunt ca un burete pentru tot ce vad, simt si miros si as vrea sa pastrez toate aceste senzatii, cumva, peste iarna. Turele din timpul saptamanii revin si ele pe langa casa, insa oamenii dragi continua sa le faca frumoase.
Padurea mea, cea de toate zilele

In locuri dragi, alaturi de oameni frumosi
Noiembrie
Noiembrie aduce cu sine primele seri petrecute la sala ori pe trainer, insa si ultimile weekenduri la adidasi, pe care le savuram la maxim. Cea mai faina tura a fost fara indoiala o traversare Azuga-Cheia alaturi de o parte din Pinguini.

 Decembrie
Concediul pe 2018 vine intarziat, insa ne-a adus soare, mare, munte si bicicleta intr-o combinatie reusita ce ne-a facut sa ne promitem ca vom reveni si a treia oara in Maroc.


0 comments:

Trimiteți un comentariu