joi, 22 septembrie 2016

India- Primul pas, Kunzum La, 4590 (Z13)

Soarele ne gaseste destul de devreme la locul nostru de cort si ca atare, la 8 suntem deja plecati. Pe varfurile de peste 5500 a pus un puf de zapada. Astazi este ziua primului pas din ruta noastra- Kunzum La 4551 - 4590 depinde de sursa si de cat de optimisti au fost indienii cu propriile masuratori.
Targetul nostru pe ziua de azi
Din ambele parti ale pasului, diferenta de nivel intre ultima asezare si pas este 500 m, doar ca pe partea noastra sunt, din fericire, aia 500 m mai abordabili. Temperatura scade vertiginos potentata de vantul din fata cu care ne-am luptat si ieri.

Un inceput plat

Muntii fumega


In pas este ceata, asa ca nu pregetam prea mult si o luam la vale. Pe masura ce cobor mai adaug si pufoaica si cu toate straturile pe noi ajungem destul de infrigurati in Batal- prima localitate de sub pas si tragem la dhaba lui Chacha si Chachi. Ceaiuri, 2 portii de orez cu dhal si prima omleta de cand am venit in India. E suficient de frig aici, ca ouale sa stea la frigider in mod natural si sa imi asum riscul unei omlete.
Primul pas de pe ruta noastra
Coborare infrigurata
La dhaba lui Chacha si Chachi
 Ne facem curaj sa iesim afara. Vantul a luat o pauza, dar a revenit cum ne-am urcat pe biciclete. In curand vine si ploaia. Eu bodoganesc drumul infect (multe dintre forestierele noastre arata mai bine), Radu are ce are cu ploaia, ceata si norii care ascund peisajul. Din ce am citit valea raului Chandra pe care ne gasim acum ar trebui sa fie mai verde si mai primitoare decat Spiti, dar momentan avem de-a face cu acelasi peisaj martian, cu versanti acoperiti de grohotis.

Timid apar primele petice de iarba, ploaia se opreste inaintea primei localitati- o localitate fantoma de altfel, cu 2 cladiri si o dhaba inchisa, asa ca nu ne ramane decat sa ne continuam drumul la vale, profitand de soare si vant sa ne usuce si bazandu-ne pe lintea din bagaj si borcanul de nutela pentru masa de seara.

Gasim un loc fain de cort- un teren de fotbal pavat cu iarba, insorit, cu varfuri inzapezite in spate si ne oprim ceva mai devreme decat in alte seri, dar cu un asa loc nu te intalnesti prea des in ariditatea de aici.
Drum prost
Sau pur si simplu albie de rau
Treceri prin vad
Verdea Chandratal
Si un teren de fotbal pe care sa ne punem cortul
Ma bucur ca nu sunt in pielea cicloturistului indian (primul temerar indian intalnit pe bicicleta) care impingea la deal pe drumurile rupte si in acelasi timp bolovanoase ale patriei o bicicleta cu profil de ciclocros si cauciucuri mult prea subtiri pentru terenul dificil din zona si tare mi-e ca va continua sa impinga- mearga pe langa ea pana in Lossar. O abordare dinspre Manali (in sens invers fata de cum am mers noi) este considerabil mai dificila, avand in vedere ca odata ce parasesti Manali- Leh, nu faci decat sa urci 1000 m diferenta de nivel in 70-80 km extrem de prosti.



Foto by Radu